Depresia este una dintre problemele secolului XXI: daca inainte de Revolutia din 1989, pentru Romania, acest termen era foarte rar, acum peste doua milioane de locuitori ai tarii sunt diagnosticati cu ea. Numarul este cu siguranta mai mare, deoarece unii sunt nu sunt informati asupra bolii si nu stiu exact de ce se simt astfel, altii nu vor sa accepte, temandu-se de stigmatizarea sociala, in timp ce altii nu accepta pentru ca o considera o boala a oamenilor slab – lucru neadevarat.

Depresia se manifesta printr-o multime de simptome: agitatie, nelinistie, iritatie, tristete, lipsa de chef, de viata si de interes fata de activitati, inclusiv fata de cele asupra carora manifestau interes, probleme cu somnul (adorm greu, se trezesc pe parcursul noptii si se trezesc greu dimineata), oboseala, lipsa de vlaga, scaderea apetitului sexual (sau cresterea, depinzand de cazuri), lipsa poftei de mancare, dorinta de izolare fata de familie si cercul de prieteni etc.

In jur de 10% din totalul populatiei Statelor Unite ale Americii a fost diagnosticat cu aceasta boala, facand SUA tara cu cele mai multe cazuri de depresie inregistrata. Pe locurile urmatoare se situeaza Ucraina si Franta. De fapt, chiar sase tari din clasamentelor celor mai zece “depresive” tari ale lumii sunt, surprinzator, europene: Franta, Italia, Spania, Olanda, Belgia si Ucraina. La polul opus al depresiei se afla tarile continentului african.

Aceste rezultate mi se par foarte ciudata, insa se pare ca este adevarat ca daca ai mai mult, cu atat vrei mai mult. Asa se explica de ce state foarte dezvoltate ca Franta si Olanda se numara printre cele enumerate aici, in timp tarile africane, decimate de razboaie civile, atacuri civile, boli necrutatoare, pradatori etc au un procent atat de redus. Poate ca acestia, care au o viata de multe ori mai grea decat cea a europenilor, chiar apreciaza micile lucruri in viata, in timp ce albii vor tot mai mult si mai mult.